Este bine sau nu să cunoști teorie muzicală?

Atunci când vine vorba despre teoria muzicală, părerile au fost întotdeauna împărţite: unii chitarişti consideră că teoria muzicală este utilă, pe când alţii nu văd absolut nicio utilitate în a o învăţa. Este drept că nu toţi chitariştii doresc ca la un moment dat să ajungă să compună armonii sau solo-uri. Foarte mulţi regăsesc plăcere în a cânta piesele formaţiilor preferate. Nimic rău în acest lucru, este o chestiune de opţiune. Însă şi în cazul acestei situaţii este oare important să cunoşti teorie muzicală?

Hai să ne gândim care ar fi avantajele cunoaşterii teoriei muzicale şi dacă merită într-adevăr să investeşti timp în a o asimila. În primul rând, dacă ajungi să cunoşti teoria muzicală vei înţelege mult mai bine modul în care funcţionează chitara şi vei învăţa mult mai uşor notele pe chitară, acordurile şi modul în care se formează acestea etc. În al doilea rând, dacă interesul tău se îndreaptă spre compoziţie, abilităţile improvizatorice şi componistice vor fi îmbunătăţite în mod dramatic şi de asemenea, vei avea posibilitatea să înţelegi ceea ce alţi muzicieni îţi transmit atunci când vorbesc despre muzică.

Pe de altă parte, cei care susţin că teoria muzicală nu are nicio utilitate pentru dezvoltarea abilităţile lor, fie nu au înţeles rolul teoriei muzicale în dezvoltarea lor ca şi muzicieni, fie (poate cel mai des întâlnit caz) nu au învăţat cum să aplice acea teorie muzicală. Punctul lor de vedere pare foarte pertinent: atât timp cât teoria muzicală este asimilată greşit sau le este predată greşit de către profesorul lor, fără a fi aplicată în situaţii reale, inutilitatea cunoaşterii teoriei muzicale este evidentă.

Mergând mai departe, unii dintre opozanţii ideii de teorie muzicală susţin că foarte mulţi chitarişti (precum Jimi Hendrix, Stevie Ray Vaughan, Jeff Beck) s-au descurcat foarte bine şi fără aceasta, folosindu-se mai mult de auzul muzical. Într-o oarecare măsură acest argument este adevărat, însă trebuie acceptat faptul că fără un minim de cunoştinţe teoretice legate de gamele pentatonice, de acordurile majore şi minore şi de modul în care sunt organizate notele pe chitară, artiştii menţionaţi mai sus nu s-ar fi putut “descurca” atât de bine.

Un auz muzical foarte bine dezvoltat (având în vedere că muzica este considerată o artă a sunetelor) este mult mai important decât orice noţiune teoretică, însă dublat de o bază teoretică solidă, abilităţile muzicale sunt mult mai bine dezvoltate. De altfel, însăşi auzul muzical nu se poate dezvolta fără cunoaşterea notelor sau a intervalelor şi localizarea lor pe griff-ul chitarei.

Înainte de a trage o concluzie la întrebarea dacă este util sau nu să cunoşti teoria muzicală, aş vrea să-ţi dau câteva explicaţii despre ce înseamnă de fapt aceasta.

În primul rând, trebuie înţeles faptul că teoria muzicală nu este un set de reguli după care un muzician compune, ci de fapt reprezintă un set de îndrumări. Să nu uităm că teoria muzicală nu a existat înainte de muzică, ea s-a format de-a lungul timpului ca şi rezultat al bunei practici a muzicienilor. Altfel spus, teoria muzicală de astăzi reprezintă un set de observaţii cu privire la ce anume face că muzica să sune bine, observaţii care s-au dezvoltat pe parcursul a câtorva secole.

Astfel, notaţia muzicală a apărut din nevoia de a reprezenta grafic ideile pe care muzicienii le aveau. Teoria acordurilor a apărut ca urmare a faptului că anumite intervale muzicale suprapuse, sunau bine. Regulile de înlănţuire ale acordurilor şi de progresie a lor sunt rezultatul încercărilor de a trece dintr-un acord în altul în drumul spre tonică, într-o manieră cât mai subtilă, fără salturi intervalice foarte mari.

Revenind la chitară, fără a cunoaşte teoria muzicală nu-ţi vei putea da seama ce note trebuie să cânţi peste o anumită serie de acorduri şi vei ajunge în situaţia în care compari rând pe rând notele în încercarea de a o găsi pe cea potrivită, pentru a ajunge de fapt la final la o anumită succesiune de note care a fost deja stabilită prin teoria muzicală.

Aşadar, cunoaşterea teoriei muzicale vine să-ţi ajute actul de creaţie prin îndrumările pe care le conţine. Mai departe rămâne la latitudinea ta să decizi să le urmezi sau să dezvolţi perspective noi.

 

Dacă eşti interesat de alte informaţii, sfaturi personalizate sau lectii de chitara în Bucuresti poţi lăsa un comentariu pe site sau mă poţi contacta aici.

Mult spor,

Marius Furduescu

in: Lectii de chitara pentru nivel mediu · tagged: Lectii de chitara pentru nivel mediu

9 comments

  1. @Marius
    Salutari,Marius! Acum cateva zile,mi-au trecut prin cap cateva curiozitati,si chiar nu vreau sa raman cu ele,si cred ca pe mai multa lume ar interesa treburile astea:
    1. Am observat mai multe discursuri ca,pe fundal sunt anumite pasaje muzicale care se potrivesc perfect ori cu tonalitatea vocii,ori cu atmosfera si impreuna creaza un feeling extraordinar.De asemenea in anumite piese,am auzit anumite “efecte” gen: vant,ploaie si alte cele,care din nou,se potrivesc cu piesa.Curiozitatea mea e : cum pot anumiti muzicieni sa relationeze atat de bine aceste doua elemente si sa iasa ceva extraordinar? Tine de auzul muzical?
    2. Am auzit mai multe persoane care imi spun ca ele canta la MAI MULTE intrumente(exceptand chitara+voce),gen : si pian,si chitara,si vioara,si bass sau altele.Sunt foarte curios,cat de bun trebuie sa fii sa canti la atatea intrumente?Sau nu ai dezvoltat niciunul suficient de mult,si ai trecut pe altul?
    3. Asta cred ca tine putin de auzul muzical.Intrebarea e destul de larga,dar sper sa ma poti face putin sa inteleg: cum anume iti dai seama cand cineva are intr-adevar”voce”,mai ales cand canta acapella? Cand poate sa atinga anumite trepte din tonalitatea respectiva,si cand nu falseaza?

    Multumesc anticipat si,astept raspuns de la tine.

    Salutari,

    oZz

    • @ Marius
      Salut din nou,
      Uite astazi m-am mai gandit la o intrebare destul de “intrebatoare” si am zis sa o scriu si pe asta,sper sa ai timp sa raspunzi la toate: Este posibil ca o piesa in tonalitatea X sa iti poata crea o stare identica cu o tonalitate Y(deci piesa sa creeze starea tonalitatii),dar sa nu aiba legatura intre ele ca si ton? De exemplu…astazi am ascultat o piesa foarte foarte faina,si prima data cand am auzit-o,puteam fii sigur ca e din Dm,apoi cand am incercat-o pe chitara,era din G#m. Este oare din cauza lipsei mele de antrenament la capitolul asta sau poate piesa aia are ceva anume?

      Salutari,

      oZz

      • @oZz Impresia unei piese este influentata in primul rand de progresia de acorduri. Doua piese cu acelasi gen de progresie (Im-VI-VII-Im) insa in tonalitati diferite foarte apropiate de genul Mi minor sau Mib minor iti pot parea identice daca nu cunosti exact inaltimea lui MIb sau a lui Mi si daca sunt cantate la intervale diferite de timp. Daca le asculti una dupa cealalta bineinteles ca iti vei da seama de inaltimile diferite.

        Spor,

        Marius

    • @oZz Salut Razvan, iti voi raspunde in ordine la intrebarile tale:

      1.Dupa cum probabil stii atunci cand compui, sunetele pe care le “auzi” sunt de fapt o “descriere” in sunete a ceea ce simti, chiar daca nu esti constient de acest lucru. Atata timp cat “ïmaginea” pe care vrei sa o descrii este mai clara in mintea ta, sunetele isi vor face aparitia cu usurinta, iar efecte precum ploaie, vant etc care se potrivesc cu piesa sunt alese ca sa potenteze si mai tare imaginea pe care vrei sa o descrii in sunete. Dupa ce ti-ai format in minte imaginea si suntele care sa o descrie, te vei folosi intr-adevar de auzul muzical pt a-i da forma fizica pe chitara.
      2.Nu cred ca exista o regula generala cu privire la acest lucru. Nu trebuie sa ajungi la un anumit nivel pentru instrumentul tau principal pt a putea trece la altul. De altfel, din punctul de vedere al teoriei muzicale folosite instrumentele sunt la fel. Se deosebesc doar prin tehnica si sonoritate. La bass nu este atat de dificil pe care iti pare. Functioneaza la fel ca o chitara, numai ca are cateva tehnici diferite. Cred ca orice chitarist stie sa faca un bass standard (tonicile acordurilor+note de pasaj). Tot ce este important este sa intelegi cum functioneaza instrumentul si sa exersezi tehnicile. Eu cand eram in liceu stiam sa cant la bass si la tobe toate piesele trupei din care faceam parte.
      3.Calitatile vocale nu au nimic in comun cu capacitatea cuiva de atinge constient anumite trepte ale unei tonalitati. Atunci cand canti acapella si nu ai instrumente care sa te acompanieze, iti “alegi” practic singur tonalitatea. Tot ce trebuie sa stii este linia melodica pe care o vei canta si nu in mod necesar si denumirea inaltimii sunetelor implicate. Daca discutam de un pasaj acapella urmat de la un punct de acompaniere, atunci intr-adevar de discutam si de un auz muzical dezvoltat.

      Spor,
      Marius Furduescu

  2. Salut Marius!

    Multumesc in primul rand pentru raspunsul pe care mi l-ai dai mai sus la intrebari si,vreau sa te intreb despre o noua nelamurire de a mea-Care este diferenta dintre un concert”acustic” si cum concert”unplugged”? La cel acustic se canta doar cu intrumente acustice(teoretic) la fel si la unplugged ?

    Multumesc anticipat.:)

    Spor,
    oZz

    • @oZz Salut,

      In principiu concertul acustic si concertul unplugged sunt unul si acelasi lucru – concert cu instrumente acustice sau electro-acustice.

      Spor,

      Marius

  3. Salut Marius as avea niste intrebari 1) De ex marii chitaristi Slash sa zicem sau oricare mare chitarist cat de multa teorie muzicala stiu sau ei au scoli de muzica , sau ceva studii superioare in muzica sau pur si simplu se folosesc de auzul lor muzical si experienta?
    2) M am gandit sa ma inscriu la o scoala de arte sa studiez chitara si as vrea un sfat de la tine , adica daca e bine sau rau sau ce parere ai tu despre asta?

    • Salut, pentru a putea compune pe chitara este necesar sa intelegi cum functioneaza si cum interectioneaza diferitele componente ale muzicii. Spre exemplu, pentru a putea face solo-uri trebuie sa cunosti cu ce material sonor poti lucra (gamele muzicale) sau pentru a compune o armonie ai nevoie sa stii cum se formeaza si cum interactioneaza acordurile. Toate aceste lucruri fac parte din teoria muzicala. Fiecare muzician in parte va studia atat cat are nevoie pentru a putea compune intr-un anumit stil muzical. Capacitatea de a combina intr-un mod creativ aceste componente ale muzicii va veni intr-adevar cu experienta.
      Daca ai posibilitatea sa te inscrii la o scoala de muzica buna la care sa studiezi ceea ce-ti place atunci este foarte bine sa te inscrii.

      Mult spor,

      Marius

  4. Multumesc mult Marius .

Post a Comment