Tag Archives: lectii chitara Bucuresti

6 Motive sa cunosti notele pe chitara

6 Motive sa cunosti notele pe chitara

Pentru fiecare dintre noi ar parea foarte evident faptul ca atunci cand vrei sa inveti ca canti la chitara , trebuie sa inveti si notele pe griff-ul (fretboard) chitarei. Cum ai putea canta fara sa stii ce denumire au notele intonate? Ei, iti vine sa crezi, insa exista foarte multi chitaristi care nu au nici cea mai mica idee despre ceea ce canta si unii dintre ei chiar se descurca bine. (Aceasta situatie se datoreaza in special introducerii tabulaturilor ca si suport de invatare, lucru care nu se intampla in cazul altor instrumente.)

Nici eu nu am stiut toate notele pe chitara in primii ani. Si cu toate acestea puteam canta piesele preferate si reuseam sa improvizez peste progresii de acorduri. Insa, existau limite despre care nu eram constient la acel moment. Limitari foarte mari! Continue reading

Continue Reading »

Cum afli în ce tonalitate este compusă o piesă?

Cum afli în ce tonalitate este compusă o piesă?

Când eram începător la chitară îmi amintesc că îi stresam pe chitariştii de la mine din oraş cu întrebări de genul: În ce gamă trebuie să fac un solo la o piesă, dacă am acordurile…? sau Cum aflu în ce gamă trebuie să improvizez dacă am o anumită armonie pe chitară ? etc.

Pentru că răspunsurile pe care le primeam la întrebările mele nu mă mulţumeau prea tare, am hotărât la acea vreme să-mi dedic o vacanţă de vară studiului teoriei generale a muzicii. Aşa am descoperit că există un anumit “cadru” în care se compune o piesă – tonalitatea şi că fiecare tonalitate este formată din acorduri specifice.

Aşadar, să trecem la treabă, da?

Una dintre piesele preferate ale elevilor mei de la lecţiile de chitară pe care le predau este “Knockin’ on a Heaven’s Door” – Guns N’ Roses, piesă compusă în tonalitatea Sol major. Continue reading

Continue Reading »

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 8 – Substituirea acordurilor

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 8 – Substituirea acordurilor

Aşa cum îţi spuneam în articolele trecute, în orice tonalitate avem acorduri principale şi acorduri secundare. Cele formate pe treptele I, IV şi V sunt acorduri principale, deoarece creează o oarecare stabilitate şi au putere de “atracţie” pentru acordurile celorlalte trepte.

Însă nu toate armoniile pe care le vei compune pe chitară, trebuie să includă acordurile I, IV şi V pentru că în acest caz piesele ar semăna între ele şi nu cred că-ţi doreşti acest lucru. Aşadar, soluţia la îndemână este înlocuirea (substituirea) acordurilor principale cu cele secundare care ar putea îndeplini rolul de tonică (treapta I), dominantă (treapta a V-a) sau subdominantă (treapta a IV-a).

Acordurile care le substituie pe cele principale se împart în 2 categorii: suplinitori (substituţi) de gradul I (au fundamentala şi terţa în comun cu acordul pe care-l substituie) şi suplinitori de gradul II (au terţa şi cvinta în comun cu acordul pe care-l substituie)… Continue reading

Continue Reading »

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 7 – Acordurile Episodul 2

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 7 – Acordurile Episodul 2

În prima parte a acestei serii de articole, care au ca temă acordurile, am făcut o introducere legată de importanţa formării unui “vocabular” de acorduri, urmând ca ulterior să-ţi prezint câteva noţiuni esenţiale despre formarea acestora. Articolul de faţă este dedicat modului în care poţi construi acordurile pe chitară.

Înainte, aş vrea să fac o mică recapitulare a teoriei tonalităţii. Îţi spuneam că, tonalitatea este caracterizată prin: 1. Modul său (organizarea specifică a treptelor aflate în anumite relaţii intervalice faţă de tonică, ceea ce se traduce într-o anumită succesiune a tonurilor şi semitonurilor), 2. Gama sa (aşezarea treptată a notelor ce compun tonalitatea, respectând relaţiile intrevalice impuse de mod) şi prin 3. Acord.

Din materialul sonor al unei tonalităţi poţi construi pe fiecare treaptă câte un acord prin suprapuneri de terţe.

Aşadar, pornind de la modul în care se formează orice acord de 3 sunete (şi anume suprapunând treptele 1, 3 şi 5)… Continue reading

Continue Reading »

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 4 – Intervalele

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 4 – Intervalele

Astăzi m-am hotărât să continui această “saga” şi să pregătesc terenul pentru ceea ce urmează să-ţi prezint în articolele următoare despre acorduri şi progresii de acorduri. Introducerea pe care vreau să o fac se referă la intervalele muzicale.

Aş vrea să-ţi spun că intervalul muzical, într-o definiţie foarte simplă, ar fi o relaţie între două sunete muzicale. Într-o abordare mai “muzicală” a termenului, intervalul muzical constituie elementul de construcţie fundamental în orice alcătuire melodică sau armonică (Victor Giuleanu).

Dacă nu te-ai convins încă de importanţa acestui termen, o să-ţi mai spun doar că toată muzica pe care o asculţi, o interpretezi sau pe care o vei crea tu, dacă ar fi să o reducem la minim, nu este decât o înşiruire de intervale muzicale, care puse cap la cap ne creează o senzaţie de plăcut.

Continue reading

Continue Reading »

Ştiaţi că… puteţi fierbe corzile de chitară?!

Ştiaţi că… puteţi fierbe corzile de chitară?!

Am fost foarte mirat să aud că unii instrumentişti îşi fierb corzile pentru a readuce puţin din sunetul lor iniţial – cristalin şi metalic. De altfel, se pare că această practică nu este deloc una nouă, ci este folosită de foarte multi ani in special de către bass-işti.

Până să mă documentez asupra subiectului, m-am întrebat ca oricine altcineva – De ce nu-şi schimbă pur şi simplu corzile ? sau – Cum aşa să fierbi corzile?

Răspunsul pentru prima întrebare îl vei găsi singur în exemplul ce urmează: să spunem că avem de-a face cu un bass-ist cu 4-5 chitare, pe care le foloseşte constant. Având în vedere că un set de corzi de bass costa între 90 si150 de RON sau poate chiar mai mult, costul/lună al corzilor s-ar ridica la o sumă destul de mare. Aşadar, dacă fierberea corzilor mai prelungeşte durata de viaţa, de ce să nu profite de această metodă. Continue reading

Continue Reading »

Dozele – vocea chitarei

Dozele – vocea chitarei

Mulţi dintre cei care au învăţat să cânte folosind o chitară acustică îşi doresc ca la un moment dat să-şi cumpere o chitară electrică pentru “a-şi continua studiile”. Este foarte important ca atunci când se va întâmpla acest lucru, alegerea să nu se facă numai după formă, brand, culoare ş.a.m.d, ci şi după sunet. De aceea, scopul acestui articolul este de a-ţi oferi câteva explicaţii legate de dozele chitarei electrice – cele care îţi fac auzită chitara în amplificator.

Istoria dozelor de chitară a pornit pe undeva prin anii ’30 când chitarele au început să fie folosite în big band-urile de jazz şi trebuia găsită o modalitate ca acestea să se distingă printre instrumente.

Dacă la început primele modele de chitare electrice nu erau decât chitare acustice modificate, treptat lutierii şi electroniştii au adus acest instrument la forma şi sunetul de astăzi. Fiecare pas înainte făcut de lutieri în ceea ce priveşte designul chitarei a fost de cele mai multe ori urmat şi de producătorii de doze… Continue reading

Continue Reading »

Cum să verifici dacă gâtul chitarei este drept

Cum să verifici dacă gâtul chitarei este drept

Într-unul din articolele trecute te avertizam asupra situaţiei în care dai peste o chitară cu gâtul curbat sau dacă atunci când încerci chitara, auzi un bâzâit chiar dacă apeşi foarte bine pe poziţie. Aş vrea în articolul de faţă să-ţi explic de ce se curbează gâtul unei chitare şi ce poţi face în cazul acesta.

Să spunem că eşti în situaţia în care, cu toate că ai o poziţie corectă a degetelor, auzi un bâzâit şi nu-ţi dai seama din ce cauză. Înainte să-ţi “distrugi” degetele apăsând, crezând că este vorba despre o poziţie greşită a degetelor, aş vrea să-ţi sugerez să verifici şi gradul de curbură al gâtului. Te-am bulversat, nu? Stai liniştit, vei înţelege numaidecât!

Acel bâzâit pe care îl auzi apare în momentul în care o coardă în vibraţie atinge una dintre taste. Dacă ai localizat bâzâitul în zona prăguş-poziţia 7, înseamnă că fie gâtul este prea drept, fie este convex. În cazul în care bâzâitul l-ai localizat după tasta 7, înseamnă că gâtul chitarei este concav… Continue reading

Continue Reading »

Cântatul la chitară şi tensiunea în muşchi

Cântatul la chitară şi tensiunea în muşchi

Una dintre întrebările pe care le-am primit legate de schimbarea rapidă a acordurilor a fost – “Ce tehnici pot aplica pentru a înlătura durerea în mâini pe care o resimt atunci când am de cântat piese lungi care conţin acorduri?”

Răspunsul pe care ţi-l voi oferi se aplică şi pentru situaţiile în care resimţi durere în mâini atunci când vrei să cânţi pasaje rapide pe chitară sau când în ciuda faptului că tu ai chitara acordată, atunci când apeşi pe diferite pozitii, sună fals (dezacordat).

Pentru toate aceste probleme există un singur răspuns : Reducerea tensionării mușchilor.

Mulţi dintre cei care abordează acordurile pentru prima oară, consideră că pentru a le putea executa corect, cheia este să apese pur şi simplu mai tare sau dacă unul dintre degete nu apăsa corect… Continue reading

Continue Reading »

4 paşi să înveţi mai uşor notele pe chitară

4 paşi să înveţi mai uşor notele pe chitară

În articolul de astăzi vreau să-ţi dau câteva sfaturi despre cum să înveţi mai uşor notele pe chitară. Mulţi dintre începătorii la chitara se confruntă cu această problemă şi în lipsa unei strategii eficiente, procesul de învăţare a notelor pe griff-u l chitarei se prelungeşte pe o perioadă foarte lungă.

Înainte să-ţi explic paşii, aş vrea să-ţi subliniez importanta cunoaşterii notelor pe chitară. Acestea reprezintă un fel de etichete pentru sunete, iar cum muzica este o artă a sunetelor, trebuie să ştii să denumeşti sunetele respective. De altfel, tot ceea ce tu faci pe chitară reprezintă o grupare sau înşiruire de note.

De asemenea, notele compun acordurile pe chitară, iar datorită acestor note, în cazul în care nu ai auz perfect muzical (abilitatea de a recunoaşte şi de a intona sunete muzicale fără a avea o referinţă), vei putea deosebi mult mai uşor acordurile între ele (simplă memorare a poziţiilor acordurilor nu este suficientă)… Continue reading

Continue Reading »