Author Archives: Marius Furduescu

“Nu pot executa acordul cu barre! Ce pot face?”

“Nu pot executa acordul cu barre! Ce pot face?”

După cum bine ştii una dintre „încercările” pe care trebuie să le depăşească orice chitarist aflat la început de drum este execuţia acordului cu barre. Având în vedere că este un acord cu un grad ridicat de dificultate pentru un începător şi pentru că nu vrei să dureze o „veşnicie” până să poţi cânta piesele care conţin astfel de acorduri, aş vrea să-ţi dau câteva sfaturi pentru a-ţi veni în ajutor.

Însă, înainte de a discuta despre toate acestea aş vrea să avem ca şi punct de plecare problemele pe care le poţi întâmpina atunci când abordezi pentru prima oară acest acord.

Mulţi cred că este doar o chestiune de exerciţiu şi de timp pentru a reuşi să execute acest acord, însă ce te faci în momentul în care nu exersezi cum trebuie? În marea majoritate a cazurilor, cei care nu pot executa acest acord au senzaţia că nu apasă suficient de tare cu degetul arătător sau că apasă prea tare cu arătătorul şi nu apasă la fel de bine şi cu celelalte degete… Continue reading

Continue Reading »

Ce trebuie să exersez la chitară pentru a progresa?

Ce trebuie să exersez la chitară pentru a progresa?

Întrebările pe care le aud puse de foarte multe ori de către începători sunt : Ce trebuie să exersez la chitară pentru a progresa? sau Cum trebuie să exersez la chitară? Răspunsul diferă în funcţie de fiecare caz, pentru că fiecare în parte are un anumit scop, un anumit nivel al abilitaţilor etc.

În articolul de astăzi voi încerca să răspund la întrebarea “Ce trebuie să exersez la chitară pentru a progresa?” şi se adresează chitariştilor aflaţi la început de drum sau care au o experienţă pe chitară de până într-un an. Despre programul de exersare destinat chitariştilor de nivel mediu care vor să treacă la nivel avansat voi discuta într-un articol viitor.

Perioada de începător este în mare parte o perioadă de acomodare cu instrumentul, de înţelegere a modului în care funcţionează acesta, de dezvoltare a abilitaţilor fizice, a auzului muzical etc. Continue reading

Continue Reading »

Cum afli în ce tonalitate este compusă o piesă?

Cum afli în ce tonalitate este compusă o piesă?

Când eram începător la chitară îmi amintesc că îi stresam pe chitariştii de la mine din oraş cu întrebări de genul: În ce gamă trebuie să fac un solo la o piesă, dacă am acordurile…? sau Cum aflu în ce gamă trebuie să improvizez dacă am o anumită armonie pe chitară ? etc.

Pentru că răspunsurile pe care le primeam la întrebările mele nu mă mulţumeau prea tare, am hotărât la acea vreme să-mi dedic o vacanţă de vară studiului teoriei generale a muzicii. Aşa am descoperit că există un anumit “cadru” în care se compune o piesă – tonalitatea şi că fiecare tonalitate este formată din acorduri specifice.

Aşadar, să trecem la treabă, da?

Una dintre piesele preferate ale elevilor mei de la lecţiile de chitară pe care le predau este “Knockin’ on a Heaven’s Door” – Guns N’ Roses, piesă compusă în tonalitatea Sol major. Continue reading

Continue Reading »

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 8 – Substituirea acordurilor

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 8 – Substituirea acordurilor

Aşa cum îţi spuneam în articolele trecute, în orice tonalitate avem acorduri principale şi acorduri secundare. Cele formate pe treptele I, IV şi V sunt acorduri principale, deoarece creează o oarecare stabilitate şi au putere de “atracţie” pentru acordurile celorlalte trepte.

Însă nu toate armoniile pe care le vei compune pe chitară, trebuie să includă acordurile I, IV şi V pentru că în acest caz piesele ar semăna între ele şi nu cred că-ţi doreşti acest lucru. Aşadar, soluţia la îndemână este înlocuirea (substituirea) acordurilor principale cu cele secundare care ar putea îndeplini rolul de tonică (treapta I), dominantă (treapta a V-a) sau subdominantă (treapta a IV-a).

Acordurile care le substituie pe cele principale se împart în 2 categorii: suplinitori (substituţi) de gradul I (au fundamentala şi terţa în comun cu acordul pe care-l substituie) şi suplinitori de gradul II (au terţa şi cvinta în comun cu acordul pe care-l substituie)… Continue reading

Continue Reading »

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 7 – Acordurile Episodul 2

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 7 – Acordurile Episodul 2

În prima parte a acestei serii de articole, care au ca temă acordurile, am făcut o introducere legată de importanţa formării unui “vocabular” de acorduri, urmând ca ulterior să-ţi prezint câteva noţiuni esenţiale despre formarea acestora. Articolul de faţă este dedicat modului în care poţi construi acordurile pe chitară.

Înainte, aş vrea să fac o mică recapitulare a teoriei tonalităţii. Îţi spuneam că, tonalitatea este caracterizată prin: 1. Modul său (organizarea specifică a treptelor aflate în anumite relaţii intervalice faţă de tonică, ceea ce se traduce într-o anumită succesiune a tonurilor şi semitonurilor), 2. Gama sa (aşezarea treptată a notelor ce compun tonalitatea, respectând relaţiile intrevalice impuse de mod) şi prin 3. Acord.

Din materialul sonor al unei tonalităţi poţi construi pe fiecare treaptă câte un acord prin suprapuneri de terţe.

Aşadar, pornind de la modul în care se formează orice acord de 3 sunete (şi anume suprapunând treptele 1, 3 şi 5)… Continue reading

Continue Reading »

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 6 – Acordurile

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 6 – Acordurile

În acest articol nu am să mă axez pe teoria acordurilor şi modul în care pot fi combinate acestea astfel încât să poţi crea o piesă; pentru că până la acel moment, înainte de toate, trebuie să-ţi dezvolţi un “vocabular” de acorduri. Aşadar, m-am gândit să-ţi dau câteva sfaturi legate de o problemă frecventă cu care te confrunţi atunci când eşti la început – memorarea acordurilor.

Principala mea problemă legată de acorduri, pe vremea când eram începător, era că nu reuşeam să le reţin. Pe măsură ce învăţam noi acorduri, nu mi le mai aminteam pe primele. Eram în această situaţie pentru că nu dispuneam de o metodă eficientă de a le reţine, însă în cele din urmă am reuşit să-mi dezvolt fel de fel metode prin care să memorez mai uşor acordurile.

Aş vrea să-ţi descriu în continuare principalele metode pe care le-am folosit ca şi începător. Vei observa că două dintre ele sunt imperfecte, fie din cauza faptului că metoda era prea limitată (Deh, aveam 13 ani şi abia mă apucasem să studiez chitara!) sau că este prea dificilă pentru un incepător… Continue reading

Continue Reading »

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 5 – Intervalele episodul 2

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 5 – Intervalele episodul 2

Astăzi voi merge mai departe cu teoria intervalelor şi îţi voi vorbi despre modul în care poţi aplica intervalele pe chitară, iar la final îţi voi face câteva recomandări.

Intervalele muzicale “la lucru”

În continuare, hai să vedem cum funcţionează în practică şi cum ne influenţează percepţia aceste intervale muzicale executate pe chitară.

*Notă: Intervalele pe care le voi analiza sunt calculate astfel: de la prima notă la a doua notă din acord, prima şi a treia notă a acordului ş.a.m.d.

Hai să pornim de la un acord pe care cu siguranţă îl ştii – Re Major. Acest acord este compus din următoarele note: Re, Fa#, La, Re.

Acum să luăm un alt acord, şi anume Re minor. Notele din care se compune acesta sunt: Re Fa La Re. Continue reading

Continue Reading »

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 4 – Intervalele

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 4 – Intervalele

Astăzi m-am hotărât să continui această “saga” şi să pregătesc terenul pentru ceea ce urmează să-ţi prezint în articolele următoare despre acorduri şi progresii de acorduri. Introducerea pe care vreau să o fac se referă la intervalele muzicale.

Aş vrea să-ţi spun că intervalul muzical, într-o definiţie foarte simplă, ar fi o relaţie între două sunete muzicale. Într-o abordare mai “muzicală” a termenului, intervalul muzical constituie elementul de construcţie fundamental în orice alcătuire melodică sau armonică (Victor Giuleanu).

Dacă nu te-ai convins încă de importanţa acestui termen, o să-ţi mai spun doar că toată muzica pe care o asculţi, o interpretezi sau pe care o vei crea tu, dacă ar fi să o reducem la minim, nu este decât o înşiruire de intervale muzicale, care puse cap la cap ne creează o senzaţie de plăcut.

Continue reading

Continue Reading »

Ştiaţi că… puteţi fierbe corzile de chitară?!

Ştiaţi că… puteţi fierbe corzile de chitară?!

Am fost foarte mirat să aud că unii instrumentişti îşi fierb corzile pentru a readuce puţin din sunetul lor iniţial – cristalin şi metalic. De altfel, se pare că această practică nu este deloc una nouă, ci este folosită de foarte multi ani in special de către bass-işti.

Până să mă documentez asupra subiectului, m-am întrebat ca oricine altcineva – De ce nu-şi schimbă pur şi simplu corzile ? sau – Cum aşa să fierbi corzile?

Răspunsul pentru prima întrebare îl vei găsi singur în exemplul ce urmează: să spunem că avem de-a face cu un bass-ist cu 4-5 chitare, pe care le foloseşte constant. Având în vedere că un set de corzi de bass costa între 90 si150 de RON sau poate chiar mai mult, costul/lună al corzilor s-ar ridica la o sumă destul de mare. Aşadar, dacă fierberea corzilor mai prelungeşte durata de viaţa, de ce să nu profite de această metodă. Continue reading

Continue Reading »

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 3 – Modurile

Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 3 – Modurile

Dacă în articolul trecut am vorbit despre tonalitate, astăzi aş vrea să mai facem un pas înainte şi să-ţi spun câte ceva despre moduri le folosite pe chitara.

Astfel, îţi spuneam că: tonalitatea reprezintă o modalitate de organizare a sunetelor în jurul unui centru tonal, numit tonică.

1. fiecare treaptă are un rol specific în cadrul tonalităţii şi se află într-o anumită relaţie intervalica faţă de tonică, determinând astfel modul acesteia.

Această relaţionare a treptelor faţă de tonică se concretizează în cele din urmă, în modul în care se succed tonurile şi semitonurile.

În funcţie de poziţia… Continue reading

Continue Reading »