Cum să compui o piesă pe chitară – Partea 5 – Intervalele episodul 2

Astăzi voi merge mai departe cu teoria intervalelor şi îţi voi vorbi despre modul în care poţi aplica intervalele pe chitară, iar la final îţi voi face câteva recomandări.

 

Intervalele muzicale “la lucru”

În continuare, hai să vedem cum funcţionează în practică şi cum ne influenţează percepţia aceste intervale muzicale executate pe chitară.

*Notă: Intervalele pe care le voi analiza sunt calculate astfel: de la prima notă la a doua notă din acord, prima şi a treia notă a acordului ş.a.m.d.

Hai să pornim de la un acord pe care cu siguranţă îl ştii – Re Major. Acest acord este compus din următoarele note: Re, Fa#, La, Re.

Acum să luăm un alt acord, şi anume Re minor. Notele din care se compune acesta sunt: Re Fa La Re.

În cazul lui Re major, intervalul dintre Re şi Fa# este de terţă mare, iar în cazul lui Re minor, intervalul dintre Re şi Fa este de terţă mică. Dacă asculţi succesiv cele două acorduri vei observa că Re minor sună mai “trist”, iar Re major sună mai “vesel”, diferenţa dintre cele două acorduri fiind dată de intervalul de terţă.

Ca să-ţi subliniez importanţa intervalelor muzicale – o mică modificare a intervalului (terţă mică în loc de terţă mare) îţi poate schimba total percepţia unui acord, atât de “puternic” este acest interval 🙂

Power Chord-ul sau esenţa armoniilor în rock

Dacă eşti familiarizat cu muzica rock, deja ţi-ai dat seama că în compoziţii sunt foarte des folosite power chord-urile.

Ce sunt acestea? Nimic mai mult, decât o succesiune de intervale de cvintă perfectă + un interval de octavă.

Hai să luăm şi să analizăm împreună un power chord foarte simplu – power chordul LA (că doar e tonalitatea preferată de toţi chitariştii, alături de Mi major sau minor).

Acesta este compus din următoarele note: La Mi La. Dacă ar fi să-l execuţi pe chitară, ar trebui să arate cam aşa:

Analizând, obeservi că între La şi Mi este un interval de cvintă perfectă, iar între primul La şi cel de-al doilea La este în interval de octavă perfectă.

Mergând după acelaşi model (cvinta perfectă+octavă perfectă) poţi forma toate power chord-urile, pe tot griful chitarei. Reţine regula aceasta şi în curând vei ajunge un rock star 🙂

Recomandări…

Îţi recomand să încerci să execuţi pe chitară fiecare interval în parte şi să observi ce impresie îţi creează. Vei vedea că intervalele mici sunt mai “triste”, pe când intervalele mari sau perfecte sunt mai “vesele”, iar cele mărite îţi vor crea impresia de “tensiune” sau de “mister”.

De asemenea, poţi executa intervale pe chitară fiind acompaniat de o armonie foarte simplă, formată din două acorduri. Ascultă foarte bine şi observă cum ţi se schimbă percepţia asupra intervalului în momentul în care schimbi acordul.

Nu uita, că această teorie a intervalelor este de fapt o modalitate de etichetare a unor senzaţii create de diferitele relaţii între note. În momentul în care ai aceasta “eticheta” pentru o anumită senzaţie, poţi face apel la ea în orice moment.

Ia în calcul ceea ce am scris mai sus în momentul în care studiezi orice subiect al teoriei muzicale şi ţi se va părea mult mai interesantă.

Un ultim sfat pe care ţi-l pot da – Stăpâneşte bine intervalele pe chitară şi armoniile sau solo-urile tale vor dobândi puteri nebănuite.

 

 

Dacă eşti interesat de alte informaţii, sfaturi personalizate sau lectii de chitara în Bucuresti mă poţi contacta pe email.

Mult spor,

Marius Furduescu

* Acest articol l-am publicat iniţial pe lectii de chitara.ro

in: Lectii de chitara pentru nivel mediu · tagged: Lectii de chitara pentru nivel mediu

6 comments

  1. Salutare Marius

    Astazi la ora de informatica,am incercat sa ma uit de doua ori peste el,sa vad ce vrea sa zica.Intr-adevar,este GENIAL.Ai descris perfect puterea pe care o au acordurile asupra starilor,si am ramas si eu uimit de acest lucru acum ceva timp.Chiar daca le desparte doar un interval de un semiton,D major si D minor suna total diferit.Mi-a placut in mod deosebit partea cu Power chords-urile si de chestia cu intervalele in compozitie.Sincer,nu am incercat pana acum sa vad ce stare dau anumite intervale,si imi pare rau pentru asta dar acum sunt hotarat sa incerc.:)
    Iti urez succes si asteptam si alte articole(si cele despre care am mai discutat noi doi 😉 )

    Te-am salutat,

    oZz

    • @oZz Salut, ma bucur ca ti-a placut articolul. Iti recomand ca atunci cand exersezi sa incepi sa fii mult mai atent la aceste nuante fine dintre diferitele intervale melodice sau armonice si vei vedea ca in timp vei ajunge sa le distingi mult mai bine, iar alegerea notelor in situatia unei compozitii va fi influentata de o perceptie mult mai educata.

      As vrea sa te intreb ce exercitii folosesti pentru dezvoltarea auzului muzical?

      Mult spor,

      Marius Furduescu

  2. @Marius
    Salut Marius,
    Imi cer scuze ca raspund atat de tarziu la intrebarea ta si iti multumesc ca ai remediat proglema cu caracterele mici.In prezent,nu folosesc niste exercitii anume pentru dezvoltarea auzului.Mai scot cateva piese dupa auzi uneori dar cam atat.As fi sincer recunoscator daca mi-ai impartasi niste secrete in privinta acestui subiect,aici sau pe mail(mail-ul meu nu e foatre sigur,multe din mesajele care mi le trimit unii nu ajung),sau poate scrii chiar un articol.O sa gasim o modalitate prin care sa discutam,doar sa imi raspunzi la mesaj aici 😀

    Iti urez succes is sa ne auzim cu bine!

    Salutari,

    oZz

    • @oZz Ca si exercitii pentru dezvoltarea auzului muzical iti recomand sa-ti creezi niste track-uri cu notele pe chitara pe care sa le asculti cat mai des posibil. Sa spunem ca ti-ai facut un track cu nota MI pe diferite portiuni ale griffului. In timp ce asculti track-ul respectiv as vrea incerci sa-ti creezi o imagine mentala a notei respective (ca si cum te-ai vedea pe tine apasand pe griff acea nota).In acest fel iti vei crea o imagine asociata cu un sunet. Vei observa ca in scurt timp iti vei aduce aminte de nota respectiva amintindu-ti imaginea formata. In sprijinul afirmatiei mele as vrea sa spun ca noi percepem mediul incojurator in proportie de 80% prin simtul vazului. Acest lucru inseamna ca majoritatea memoriilor noastre sunt formate pe baza a ceva ce am vazut. Nu putem sa memoram sunetele, doar folosindu-ne de simtul auzului; trebuie sa facem asocieri si cu alte simturi – in primul rand cu cel vizual.

      Incercarea de a scoate pe chitara anumite piese te ajuta de asemenea destul de mult. Combin-o cu metoda de sus (care este mult mai puternica) si-ti vei dezvolta auzul mult mai bine.
      Despre auz sunt de spus multe, pentru ca m-a interesat foarte mult subiectul si am incercat multe metode. Cea prezentata de mine cred ca e metoda nr 6 sau 7 si e cea definitiva.

      Daca ai nelamuriri, imi poti lasa un comment.
      Mult spor,

      Marius

  3. @Marius

    Salutare Marius

    Din pacate nu am primit mail-ul de la tine:(.Am probleme cu mail-ul.Daca il ai salvat undeva,te rog eu mult sa il trimiti chiar de 2 ori,ca sa fie sigur ca ajunge.Iti multumesc foarte mult si pentru discutia de la telefon(foarte inspirativa).Am o intrebare legata de discutie:spuneai ca septima este diatonica cand nu este schimbata,iar cand se modifica trebuie precizata.Luam de exemplu acordul Fmajor7.Acolo avem notele:Fa,La,Do,si in final Mi.Intrebarea este:de ce totusi se precizeaza Mi-ul ca fiind septima,aici nu este diationica?De ce?
    Si as vrea sa te mai rog ceva:astept cu nerabdare sa termin cu scoala ca sa ma pot apuca intensiv de auz muzical si teorie.As putea sa te mai deranjez din cand in cand pentru ceva ajutor? 😀

    Astept un raspuns aici pe site 🙂

    Salutari,

    oZz

    • @oZz Salut, as vrea sa te corectez putin: acordul ce contine notele Fa, La, Do, Mi se numeste Fa major de septima mare si se prescruteaza Fa7M. termenul de major pus imediat dupa fundamentala se refera la calitatea intervalului de terta si nu la septima. Asadar, Fa major 7 inseamna de fapt Fa major de septima mica.
      Treptele 9,11 sau 13 sunt considerate extensii, iar din motive de eficienta notatiile sunt cam in felul urmator: spre exemplu in Do11 – treptele implicate sunt 1.3.5.7.9.11 din tonalitatea do major. In do major septima este mare, nona este perfecta si undecima este perfecta (toate sunt intervale diatonice tonalitatii do major). daca in schimb vreau sa pun in loc de septima mare, septima mica, iar nona sa fie micsorata – notatia mea ar fi : Do7b911 (In primul caz celelate trepte fiind diatonice nu a trebuit sa le precizez)
      “Imbogatirea” acordurilor se face pornind de la 1.3.5.7 si adaugand 9.11.13. daca avem un acord Do add13 – treptele incluse ar fi 1.3.5.13

      Mult spor,

      Marius Furduescu

Post a Comment